Tur virtual:

Țară: România

Județ: Prahova

Amplasare în cadrul județului

Reședință: Drajna de Sus

Siriuta: 132896

Atestare: 1429

Guvernare: Primăria Drajna

Primar: Violeta Gonțea

Populație (2011): 5168 locuitori

Fus orar: UTC+2

Cod poștal: 107190

Prezență online

Site web oficial: Primăria Drajna

GeoNames: Geonames

Drajna

Comuna Drajna este situată în zona subcarpatică din nord-estul județului Prahova, în depresiunea Drajna - Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu, pe ambele laturi ale gărlei omonime, fiind așezarea cea mai veche din zona Văii Teleajenului.

Se învecinează la est cu comuna Posești, la sud-est cu comuna Aricești Zeletin, la sud cu comuna Predealul Sărari, la sud-vest cu orașul Vălenii de Munte, la vest cu comunele Teișani, Izvoarele și Măneciu, iar la Nord cu comuna Cerașu.

Comuna este formată din satele: Cătunu, Ciocrac, Drajna de Jos, Drajna de Sus, Făget, Ogretin, Piatra, Pițigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei.

Limitele comunei sunt :

Satul Drajna de Jos este brăzdat de două dealuri:

Satul Drajna de Sus este străbătut de trei dealuri:

Poieni: Poiana Proșcanul, Poiana Pe Vale, Poiana Vaduri, Poiana Chilia, Poiana Groapa-Oii, Poiana Groapa-Largă, Poiana Groapa-Cornului și Poiana Poiană.

Vâlcele: Vâlceaua Dragomirei, Vâlceaua Valea cu Jugastri, Vâlceaua Valea Podurilor, Vâlceaua Groapa Oii, Vâlceaua Proșcanul, Vâlceaua Pe Vale, Vâlceaua Groapa Chiliilor, Vâlceaua Groapa Oanei, Vâlceaua Groapa Largă, Vâlceaua Groapa Cornului, Vâlceaua Groapa Cetățelei, Vâlceaua Fundul Poienei, Vâlceaua Sila, Vâlceaua Voichița, Vâlceaua Podureanca, Vâlceaua Apa-Dulce și Vâlceaua Sărățelul.

Râul Drajna izvorăște din Munții Tătaru, Vârful lui Crai (1.473m), trece prin comunele Cerașu și Drajna, apoi se revarsă în râul Teleajen, la extremitatea nordică a orașului Vălenii de Munte. Face însemnate zigzaguri la Moara după Vale, Râpa Corbului, Burdușei, Moara Mihaiu Popescu, Râpa Stan Bratu și la Plăișani.

Denumirea comunei vine de la numele pârâului Drajna (supranumită Drăjnuța) care o strãbate de la nord cãtre sud şi care derivã din cuvântul „draj” care în limba slavonã înseamnã râu repede, energic, dar după Alexandru Barbu ar semnifica limită teritorială, hotar. Numele original se pare că era ”Drasna” 1).

Numele satului Ogretin trebuie raportat la vechiul slav „ograda” cu sens de îngrăditură. Numele ar deriva de la „o grădină” (grădina castrului de pe Grădiște, devenită apoi proprietatea moșnenilor drăjneni). Se spune că locuitorii se trag din Dragomir Comișel, fratele lui Stan Sutașul, ambii din familia Pânteștilor. Ar fi o explicație a faptului că unul din primele documente scrise, cunoscute nouă, care atestă așezările de aici se referă la Ogretin și datează din 1486-1487. Numele original ”Ogretini”.

Asupra înființării comunei Drajna, legenda spune:

În vremea de demult, pe când nici nu erau Românii p'aici, atunci în această vale strimtă, dar pusă bine, a fost un sat Dacic, mare frumos.

Când a venit Traian împăratul cu soldații sei și a bătut pe Daci până i-a stins, și le-a luat țara, atunci satul Dacilor din acest loc a atras mult băgarea de semă a generalilor Împărătești, cari au găsit cu cale și au și făcut în acest loc, pe dealul ”Grădiștea” un lagăr mare și statornic, cu cazarme și întărituri numai de zid de cărămidă'. Împrejurul lagărului s'a format un orășel bogat. Aici mai târdiu au venit limbi pâgâne despre Sore-răsare și au dărîmat cetatea până în rasul pamântului, iar lumea s'a pribegit de frica robiciunilor. După ostoirea vîrtejului păgân s'au retras aici numai două din familiile pribegite : Pânteșcii și Bolineșcii, ai căror strănepoți populeză astă-di, comunele Drajna-de-sus și Ogretinu.” - 2).

Primul hrisov de atestare se referă la satul Stănești (înglobat Drajnei de Sus) fiind datat 1 decembrie 1429, dat la Argeş, prin care Dan al II-lea, urmaşul lui Mircea cel Bãtrân, emitea un act de dănie unor boieri ai săi (Dumitru din Maniaci, Balea, Bârseanu) pentru satele: Maniaciul, Poienile Vărbilăului, jumătate din Izvoranii de la Dealu Mare - azi Valea Călugărească, precum și a treia parte din Stănești;

Un al doilea răvaș este scris între anii 1482-1495, în care Vlad Vodă Călugărul scrie Brașovenilor ca să înapoieze lui Nicula și Manglavit 450 berbeci cumpărați din țara Moldovei, care au fost tâlhăriți la Drajna.

Despre această așezare a Stăneștilor putem aminti mai multe documente:
  • hrisovul din 19 iunie 1502 prin care Radu cel Mare confirmă lui Mogoș și Nanciu o ocină în localitate;
  • hrisovul din 24 aprilie 1510 emis de Vlad cel Tânăr pentru a adeveri o ocină Mariei, fiica lui Alaman;
  • hrisovul de hotãrnicie al lui Neagoe Basarab emis la 10 iulie 1517 prin care certifică moșnenilor (termen folosit pentru prima oară) din Stănești și Drajna hotarele moșiei lor „din jos, din piatra Berevoieștilor, drept în sus la curmătură, la piatra Șăbianului, la Piscul Găteștilor, la Vârtej, Piscul Globului, la gura Ogritinului, Drajna de Sus, Fântâna Teiului, drept în apa Teleajenului și Teleajenul în jos, iarăși în piatra Berevoieștilor”;
  • hrisovul din 19 aprilie 1569, Alexandru Voevod, Domnul Țării Românești prin care întărește lui Stoica Tătarul și fiului său Buchea, stăpânirea peste ocina din Boloni;
  • hrisov din 1582 emis de Mihnea Turcitul, voievodul Ţării Româneşti, întăreşte lui Nicula, Stan, Stanciul din Ogretin moşie în sat, în urma unei judecăţi, stabilind şi hotarele.

Ogretinul, care, până în 1877 a aparținut de comuna Râncezi, mai e amintit și în alte evenimente din 1604, sau 1631, ca și Stăneștii de altfel în 1630, octombrie 1631, noiembrie 1631, 1632.

În ce privește Drajna... nu ne lipsesc evenimentele consemnate, astfel:
  • la 6 aprilie 1626, Alexandru Coconul întărea slugerului Iordachi mai multe sate printre care și o parte din Ogretin;
  • la 28 aprilie 1631 un locuitor numit Dumitru din Drajna, cu soția și fiii săi, vând marelui vornic Hrizea biserica din Drajna, făcută de ei pe locul vornicului. La semnarea actului erau martori: Drăgoi din Starchiojd, popa Vasile din Drajna, Pătru vătahul din Drajna, Vlaicu din Ogretin, Stoica vătahul din Cerășovi și Dumitru din Râncezi important;
  • la 1 iulie 1631, mai mulți săteni din Drajna și Ogretin își vânt ocinile, iar unii dintre ei se vând ca „rumîni”-șerbi aceluiași Hrizea - mare vornic;
  • la 18 octombrie 1631 o călugăriță, pe nume Maria, vindea unele locuri din Drajna aceluiași vornic Hrizea;
  • la 20 octombrie 1631, un oarecare Crăciun își vindea și el ocina din Drajna și Stănești tot lui Hrizea;
  • la 28 decembrie 1631, o anume Anca și fiul său Mircan vindeau ocina din Drajna aceluiași dregător;
  • la 21 februarie 1632, mai mulți megieși (vecini) din Drajna și Costeni (la acea vreme aparținea de Drajna), se vindeau ca „rumâni” lui Hrizea, la fel ca și Neagoe și Radu din Stănești, care se vindeau împreună cu ocina lor. La încheierea ambelor acte semnau ca martori: Șerbu - vătaf din Bătrâni, Deadiul - vătaf din Călinești, Mihăilă - pârcălab din Drajna, Andronic - spătar din Mălăiești, Coadă - vătaf din Mâniaciu și Drăgan din Stănești;
  • la 17 martie 1632 este și documentul prin care Nan și Răducu din Drajna se vindeau ca „rumâni” aceluiași Hrizea, consfințind astfel concentrarea terenurilor și a forței de muncă aceluiași dregător, care nu peste mult timp (1655) se va ridica împotriva domnitorului;
  • la 5 ianuarie 1633, mai mulți megieși din Drajna și Stănești se vând rumâni lui Hrizea;
  • la 18 noiembrie 1633, Udrea vel comis, feciorul lui Hrizea Vornicul, vinde lui Radul vel comis, satul Drajna din județul Săcuianilor, cu tot venitul său (aceasta este data când moșia Drajna trece în proprietatea boierului Radu Mihalcea Cândescu din Buzău)important;
  • la 28 iunie 1647, hrisov cu porunca lui Mateiu Basarab prin care întărește vel comisului Radu stăpânire asupra munților arătând hotarele;
  • la 25 februarie 1651, Matei Basarab voievod întărește lui Radul Mihalcea, mare comis, stăpânirea unui munte și a unei ocine în Drajna de Jos, j. Sac, hotărnicite cu 12 boieri;
  • la 11 iulie 1655 trupele lui Gheorghe al II-lea Rakoczi, venite în ajutorul cui Constantin Șerban, după ce zdrobesc răzmerița seimenilor, dărăbanilor și roșilor, conduși de spătarul Hrizea, întorcându-se spre casă, poposesc „lângă Teleajen, pe câmpul Drajnei”;
  • la 15 iunie 1670, zapisul lui Chirtop iuzbașa prin care își vinde partea lui de moșie din Stănești și Cătunul;
  • la 15 octombrie 1672, zapisul prin care Nenciul și Jidul din Drajna, cu feciorii, pun zălog partea lor de moșie lui Neacșul Dorobantul din Văleni;
  • la 22 iunie 1676, zapis prin care 5 moșneni din Stănești vând lui Ion Abagiul o jumătate de vad de moară pe Teleajen;
  • 15 septembrie 1684, zapis de donație a mănăstirei Bradul scris de Constantin Filipescu pentru soacra sa Arghira Mihalcea, soția lui Radu Mihalcea;
  • la 7 octombrie 1693 zapisul prin care Dragomir iuzbașa din Văleni vinde lui Stan Dorobantul din Teișani o vie în dealul Nucetului;
  • la 4 august 1699 zapisul de vânzare a părții lor de moșie din Drajna a lui Constandin sin Oanii şi femeia lui Voica şi fiiilor către Albul pe 25 1/2 taleri.
  • la 13 noiembrie 1712, Constantin Brâncoveanu emite un răvaș adresat boierilor „adeveritori şi hotarnici“ orânduiţi să aleagă şi să hotărască toată partea de moşie a lui Mihai Cantacuzino, fost mare spătar, hotarele moşiilor Cătuneni şi Ogretineni, cumpărate de la megiaşii din Drajna, situate în hotarul Caraşului, jud. Saac; 1712 (7221);
  • în anul 1741 8 megieși din Drajna de Jos cer dreptate voievodului pentru o moară situată pe hotarul Stăneștilor;
  • la 22 aprilie 1745, diata lui Stan Păntea, prin care își împarte averea către fii și lămurește situația unei vii zălogite Logof. Stoica;
  • la 14 iulie 1745, boierul Filipescu vinde lui Iane căpitanul din Izvoare moșia ”Cetățeaua”;
  • la 9 februarie 1770, moșnenii ogretinesti încuviințează unchiașului Dumitru Ungureanu să facă o curătură în pădurea Ursoaia, plătind dijmă bisericii opt taleri anual;
  • în luna aprilie 1776 Stan i Mihaiu vinde lui Mihaiu Bolîn moșie în hotarul Cătunului;
  • 25 iunie 1776 Zapis (anafură) de judecață - Departamentul al 2-lea arată prin anafora că Mircea pîrcălabul din Drajna reclamă că ispravnicul Enache Rahtivanu a cerut și încasat darea de 40 de taleri de care satul fusese scăzut.
  • 10 decembrie 1776 Zapis (anafură) de judecată - Vel vornicul arată prin anafora că Barbul și Marco din Drajna se plâng contra lu Toma și Nicolae Mirețul din Prejmer (Transilvania) că le-au luat niște cai și i-au dus peste munți.
  • la 31 octombrie 1780, Mihai Bolân și Dobra, soția răposatului preot Cernat din Drajna, se jeluiau lui Alexandru Ipsilanti înpotriva biv ceaușului Mareș din Buzău pentru o problemă financiară de 500 de taleri;
  • la 2 iunie 1800, pitacul (poruncă, dispoziție) episcopului Buzăului în pricina dintre Dobra văduva, preoteasă din Drajna și băcanul Stavăr din Văleni, ginerele ei, pentru o „dârsă pe apa Teleajenului”;
  • la 8 mai 1800 diata aceleiași preotese Dobra;
  • la 14 iulie 1815 „înțelegerea dintre moșnenii Bolunești ot Drajna de Sus” pentru hotărnicia și împărțirea moșiei lor.
  • 1 ianuarie 1841 Zapis dare în arendă o livadă din Drajna de Sus

Cătunul a fost alipit satului Drajna de Sus până în 1864, ca și cătunele Podurile și Sfoara Gradiștea. În 1864, au fost împroprietăriți 323 locuitori din Drajna de Jos și doar 18 din Drajna de Sus, de unde deducem că cei mai mulți moșneni erau în Drajna de Sus, iar numărul șerbilor era mult mai mare în Drajna de Jos. Drajna de Jos avea în subordine și cătunele: Chirițești, Făgetul și Podurile. Se menționează și urmele unui sat în Valea Stăneștilor, dar și urmele unui drum pavat (drumul roman) în Valea Dracului.

Nu se știe exact când a luat ființă Școala în comuna Drajna. Se consemnează de DGJPH, că a fost înființată Școala Drajna de Jos în anul 1870, Școala Drajna de Sus în 1881, și Școala din Ogretin în anul 1886.

Documentele însă contrazic aceste date, se știe că în 1838 funcția de învățător la Drajna de Jos o deținea Eneache Cotună (în funcție și în 1841), la Drajna de Sus: Ilie Bolânu, la Ogretin: Gheorghe Georgescu (unde învățau și copiii din Cătunu), iar în 1861 erau: Ioan Ionescu în Drajna de Jos, Ștefan Ogrătineanu, în Ogretin și Dumitru Bolânu în Drajna de Sus.

Dupã 1880 s-au pãstrat şi documente şcolare ca matricole, dãri de seamã la sfârşit de an şcolar, chiar şi cataloage (învãţãtorii generaţiei lui Spiru Haret: Teodor Popescu la Drajna de Jos). La data de 24 octombrie 1904 s-a inaugurat noul local de școală din Drajna de Jos. Inaugurarea a fost amânată, inițial fiind programată pentru 14 septembrie 1904 3).

Școli din comuna Drajna:

Ansambluri folclorice, formaţii de dansuri populare, grupuri vocale din comuna Drajna.

Arte

Vestigiile arheologice atestă urme ale locuirii încă din epoca bronzului (Depozitul de seceri de bronz din Drajna de Jos), ca apoi în 106 să se construiască de către romani Castrul din Drajna de Sus ( cãrãmizi, obiecte de lut, ziduri şi multe alte obiecte artizanale aflate în diferite muzee din Ploieşti şi Bucureşti).

Depozitul de bronzuri de la Drajna de Jos conține 240 exemplare și a fost descoperit în anul 1616 pe malul stâng al râului Teleajen, la 40 cm adâncime. Datează din anul 1400 îHr. Aceste piese sunt studiate pentru început de profesor Nicolae Iorga, după care sunt trimise Muzeului Național de Istorie . Piesele respective reprezintă : 7 spade, 16 vârfuri de lance, 13 securi, 2 securi cu gaură transversală, 2 ciocane, 1 sceptru și 199 seceri. Din analiza formei și ornamentației lor s-a observat că atelierele care au turnat acest metal au folosit metode tehnice și decorative asemănătoare cu cele întrebuințate în prelucrarea bronzului din nordul Italiei.

În Drajna au mai existat și alte monumente valoroase. Unul dintre ele era bisericuța din lemn, din Drajna de Sus ridicată de un anume Dumitru, pe la începutuk veacului al XVII-lea, pe care la 28 aprilie 1631, moșnenii o vindeau marelui vornic Hrizea și în locul căreia s-a ridicat apoi biserica „Sf. Voievozi”, prin anul 1800. În satul Făget mai exista o moară de apă la câteva sute de metri în amonte de podul peste râul Drajna și o Povarnă în aval de pod, ale familiei Cojocaru, folosind un iaz adus pe lângă râul Drajna. Încă se poate vedea urma tunelului de trecere pe sub șoseaua nouă.

Istoria locului poartă amprenta trecerii unor personalităţi de marcă:
  • Mircea cel Bãtrân care a condus o bãtãlie din tabãra aşezatã pe «vârful Mircea»;
  • Ştefan cel Mare, când a venit în Tara Româneascã şi a ars cetatea Teleajenului în 1474;
  • Mihai Viteazul şi celebrii sãi cãpitani când la 1599 şi-au purtat o parte din oşti peste munţi în Transilvania ; Vezi Luptele cu Polonii ale lui Mihai Viteazul (pag. 14)
  • marele stolnic Stroe Buzescu cu oastea lui Radu Şerban când în Bãtãlia de la Ogretin şi Stãneşti în 23-24 septembrie 1602 a învins pe Mârza nepotul hanului tãtar Gazi Ghirai;
  • trupele principelui Transilvaniei Gheorghe Racozi I, sub comanda lui Ion Kemeny au venit în ajutorul lui Matei Basarab în anul 1637 în rãzboiul sãu împotriva lui Vasile Lupu;
  • Constantin Brâncoveanu în 1690, venind din Transilvania a trecut munţii peste pasul Tabla Buţii, Ceraşu, Drajna spre valea Buzãului;
  • în 1786 domnitorul Nicolae Mavrogheni a trecut spre Ardeal în vederea luptelor cu Austriecii.
  • marele logofãt Alexandru Filipescu - zis Drãjneanu - (1787-1856) stãpân al moşiei şi a castelului de la Drajna.
  • Nicolae Iorga care avea legãturi strânse la Ogretin şi Drajna de Jos;
  • Georgescu Alexandru, zis Drăjneanu sau Gurgu, care a fost director și proprietar al ziarului naționalist-șovin Semănătorul și secretar al Partidului Naționalist Nicolae Iorga din județul Vlașca, n12.12.1898.
  • generalul Berthelot care venea des la familia Gheorghiescu în Drajna de Sus;
  • scriitorul şi omul politic A. I. Basarabescu care venea la vânãtoare în Ogretin şi în timpul rãzboilui şi-a adus familia în refugiu la familia Antonescu în Drajna de Sus;
  • poetul Nichita Stãnescu care şi-a petrecut o parte a copilãriei şi adolescenţei la Drajna de Sus;
  • scriitorul Ioan Grigorescu avea originile imediate în Drajna de Sus, din partea tatălui; (vezi De vorbă cu Ioan Grigorescu)

Principalii protagonişti ai modernizãrii comunei Drajna au fost Dumitru Bazilescu, Vasile Mihãilescu, Theodor Popescu. Ei au înființat:

Alte personane care au contribuit la dezvoltarea comunei au mai fost Măndiță și Gheorghe Antonescu din Ogretin.

În următorii ani au fost construite sau înființate:

Între anii 1227 - 1845 comuna Drajna a făcut parte din județul Saac care avea reședința la Vălenii de Munte.

Zonele colinare sunt atractive pentru plimbările pe jos, cu bicicleta sau ecvestre, unde putem admira frumoasele peisaje și monumente din comună:

Castrul roman de la Drajna de Sus, la început a fost construit din pãmânt, dar dupã anul 106 castrul a fost regândit, întãrit şi reconstruit cu ziduri de piatrã. El a fost construit în panta linã a dealului Grădişte cu expunere spre SV cãtre depresiunea Vãii Teleajenului. Avea o lungime de 200 m şi o lãţime de 187 m, adicã o suprafaţã de 3,74 ha. Este considerat un castru de dimensiuni mici care putea adãposti în jur de 500 de persoane. A fost descoperit în anul 1887 de locuitorii satului în timpul lucrãrilor agricole. Primele cercetãri au fost fãcute de învãţãtorul Dumitru Basilescu, ajutat de elevii sãi şi locuitorii satului. Între zidurile castrului s-au descoperit 33 de clãdiri. În prezent se realizează săpături ;

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drajna se ridică la 5.168 de locuitori (masculin 2506, feminin 2662), în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.761 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,72%). Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,28%). Pentru 2,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. 4)

Comuna Drajna este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Violeta Gonțea, de la Partidul Național Liberal, a fost ales în 2012.

Social media

Note


Acest site foloseste cookie. Acest site foloseste cookie. Afla mai mult!Mai multe informații